Vacanta la Sulina

 photo DSC_0011_zpssntwdxio.gif

„Pe plaja”

Inainte sa va povestesc ce am facut in aceasta vacanta la Sulina, vreau sa spun din start ca voi fi destul de subiectiva in aceasta postare. Pentru ca experienta mea poate fi, si mai mult ca sigur ca asa este, una proprie si sigur doar pentru ca eu am ghinionul sau norocul sa mi se intample mie, asta nu inseamna ca ii se poate intampla altcuiva la fel.

 photo DSC_0047_zpskuzk2vh3.gif

„Bogdan il duce pe Amza in brate pana la masina”

 photo DSC_0050_zpsaqtvqce0.gif

„David asteapta in masina sa ne continuam drumul”

 photo DSC_0072_zpswqrlqa0s.gif

„Eoliene”

 photo DSC_0109_zpsukzevngb.gif

„Amza la o pizzerie in Tulcea”

Am plecat la 8 din Bucuresti, iar dupa 5 ore si un pic am ajuns la Tulcea, unde ne-am hotarat sa mancam o pizza. La ora 14:30 din portul Aval am pornit intr-o salupa pe Dunare in directia Sulina. O experienta frumoasa si amuzanta. Era prima oara cand „navigam” pe Dunare, atat eu cat si copiii.

 photo DSC_0109_zpsukzevngb.gif

„Noi patru in salupa, in drum spre Sulina”

 photo DSC_0127_zpszuianbsj.gif

„Casa pe malul Dunarii”

 photo DSC_0138_zpsr8ejqnu1.gif

„Salupa pe Dunare”

Odata ajunsi la Sulina, ne-am cazat la o pensiune, care defapt e o casa veche transformata in pensiune, pe perioada verii, de catre propietara acesteia. Nu am stat prea mult pe ganduri si am fugit spre mare. Pana la urma asta era si scopul, sa ne balacim in mare. Am ramas suprinsa de nisipul fin de pe plaja, apa deloc adanca si calda si cu greu am putut sa-i desprindem pe copii din apa sa plecam. 

 photo DSC_0014_zps76ps8k0f.gif

„Intrare plaja Sulina”

 photo DSC_0017_zpsggxumnk4.gif

„Amza si David intrand in mare”

 photo DSC_0038_zpsd7fu3lte.gif

„David la plaja”

 photo DSC_0040-Edit_zpsqhlicjvj.gif
„Amza inca nehotarat sa poarte sau nu sapca”
 photo DSC_0041_zpsat5djgn3.gif
„David si colacul sau”

 photo DSC_0054_zps94fsbq1u.gif
„Amza jucanduse cu nisipul”

In principiu plaja e aerisita in orice perioada a zilei. Nu e asa aglomerata ca in alte statiuni, gasesti umbrele, sezloguri etc. oricand. Ai aproape doua casute mici de lemn de unde iti poti cumpara ceva de baut si baietii care te servesc sunt foarte amabili.

 photo DSC_0179_zpse7py1sdr.gif
„Sa mai citim o carte”
 photo DSC_0186_zpsburv2u7i.gif
„Caine pe plaja jucanduse cu stapanul lui”

Dupa plaja ne-am hotarat sa mancam la unul din cele doua restaurante amenajate la intrarea pe plaja, unde am gasit mancare tip fast food, nimic impresionat din punctul asta de vedere. Aici am avut un mic incident cu un piept de pui, comandat special pentru cei mici, nu era bine pregatit si atunci m-am dus sa rezolv problema. Adevarul ca uneori sunt dura, deloc amiabila, clar nu sunt blanda cand vine vorba sa platesc pentru ceva si nu primesc ce comand. Asa ca am cerut sa-mi prepare altul. Dupa un timp au venit cu trei portii, dintre care doua din partea casei. De apreciat gestul, insa pe mine oricum nu ma incalzeste cu nimic daca din prima au dat-o in bara, asta pentru ca am copii si unii din voi stiti, ca uneori, ei pot fi dificili cand trebuie sa astepte.

La aproape toate restaurantele la care am fost au fost mici incidente, de la timpul lung de asteptare comenzii, pana la faptul ca au uitat sa aduca o parte din ea. Ospatari mediocrii, cu tupeu si care te grabeau sa-ti ia comanda si nu aveai timp sa studiezi un pic meniul, pana la unii care iti vorbeau de parca te cunosteau de o viata. Toate acestea sunt lucruri pe care nu le diger in nici un chip. Nu mai zic ca la capitolul tacamuri stau cam prost, ori sunt insuficiente, ori le aseaza unele pe servetele altele direct pe masa, dar asta nu inseamna ca nu au fost alti chiar draguti, care au salvat situatia.
Poate v-am patut aroganta, insa aici nu e vorba de aroganta, ci de faptul ca daca unele experiente, oricat de mici sunt ele, pot face diferenta intre o vacanta de vis si una pe care iti doresti sa nu o mai repeti. Pana la urma nu toti avem bani sa mergem in fiecare an in concediu, iar dupa ce strangi o perioada lunga bani cu destule sacrifici si munca, speri macar ca acele cateva zile pe care le petreci acolo sa-ti incarce bateriile pentru un an chiar mai mult, sa te simti asa bine incat sa-ti doresti sa te intorci in locul respectiv.
Ceea ce nu au priceput inca unii din cei care ofera servicii de aici, ca orice persoana care vine si cheltuie niste bani pe mancare, cazare sau distractie nu e obligat sa o faca aici si ca ar avea mii de alte optiuni, iar ei ar trebuii sa-i faca pe turisti sa-si doreasca sa se intoarca cel putin odata, daca nu de mai multe ori. Turismul, cel putin cum il percep eu, ar trebuii facut altfel si cei de aici clar mai au mult de invatat la capitolul asta.

 photo DSC_0246_zps1rkgbvx9.gif

„Pe faleza Dunarii cu Bogdan, Monica si Mircea” 

 photo DSC_0215_zps3r9syfo3.gif

„The old Francisc family” 

 photo DSC_0222_zpsswhgxhvk.gif

„The new Francisc family” 

 photo DSC_0242_zpst6yyo7v7.gif

„Cu mama, tata si Bogdan pe faleza Dunarii”

Lasand la o parte capitolul restaurantele, pe faleza Dunarii gasesti cateva panouri cu anunturi care iti ofera trasee pe canalele Dunarii. Unele foarte impresionante, cu poze si detalii despre acestea, insa altele doar cu un numar de telefon si atat. Sfatul meu e sa studiati inainte ofertele, si nu ma refer la pret, toate trasele costa la fel sau au mici diferente, ceea ce face diferenta este barca pe care o alegi sa mergi sa faci un traseu pe Dunare.

 photo 20150724_075710_zpsgrwngw9e.gif

„Cu mama, tata, Monica si Mircea pe Dunare”

 photo DSC_0051_zpsgqsaaonu.gif

„Nuferi mici”

 photo DSC_0073_zps4ifppcjm.gif

„Canalul Bursuca „

De preferat ar fi de mers de dimineata pe la 8. Asta daca vrei sa vezi pelicani, rate, gaini, broastre, nuferi etc. De evitat traseul Padurea Letea, care vorba aia „a fost odata ca-n povesti” si nu ma gasesti nimic sa vezi. Caii aceia salbatici, de care toti am auzit, la care s-a facut ditamai campania de salvare, etc nu mai sunt si mi se pare normal, cand sunt oameni care inca cred in campaniile tv si care inca dau bani pentru asa ceva. Eu nu inteleg ce au salvat la ei? Ca nu mai este nici unul. Probabil i-au facut salam de sibiu, sau cine stie ce s-a intamplat cu ei… In mod normal omul nici nu trebuia sa intervina, era ok daca ii lasa asa in mediul lor.

 photo DSC_0067_zpsywxblbpr.gif

„Dunarea”

 photo DSC_0080_zps3sixktc2.gif

„Gainuse pe Dunare”

Insa cine sunt eu sa spun ce trebuiau sa faca acolo? Cand cine stie cine naiba a avut interese financiare acolo…
Noi am ales un traseu pe unul din canalele Dunarii, care ducea spre Lacul Rosu, unde am reusit sa vedem multe locuri salbatice, nuferi,animale si pasari in mediu lor. Am filmat si am facut poze. Din pacate nu am fost pregatita cu un obiectiv care sa suprinda mai de aproape detaliile astea. Asa ca m-am conformat si am facut poze cu ce am avut.

 photo DSC_0105_zpsel7k62ll.gif

„Rata pe Dunare”

 photo DSC_0082_zpspqv6anfs.gif

„Nuferi si un pui de gainusa”

 photo DSC_0091_zpsugkz66mk.gif

„Pescari pe Dunare”

 photo DSC_0098_zpsat2a2t2c.gif

„Stufuri si o gainusa”

 photo DSC_0129_zpstcwnalvw.gif

„Nufarul”

Am reusit sa fac cateva chiar interesante. E foarte adevarat ca le-am editat, altfel ar fi parut destul de banale, plus ca nu am facut altceva decat sa pun in valoare frumusetea locurilor pe care le-am vazut.

 photo DSC_0162_zpsldnzdxmr.gif

„Pelicani”

*Cum spuneam nu am fost pregatita cu un obiectiv foarte bun. Aceasta este singura poza pe care am reusit sa o fac si este destul de neclara…

 photo DSC_0156_zpsw2eoaozm.gif

„Frunze de nuferi”

Pe tot traseul ghidul nostru, care si manevra barca a fost tare discret, explica ce era necesar sa cunoastem, raspundea cu calm la toate intrebarile noastre si ne-a lasat sa sa ne minunam de tot. Mi-a placut mult asta si chiar pot spune ca ne-a creat o experienta de neuitat.
Daca ajungeti macar odata aici e musai, vorba ardeleanului, sa faceti macar un traseu pe Dunare si va garantez ca aveti ce vedea.

 photo DSC_0130_zpskey0ytl7.gif

„Alti nuferi”

Pentru cei care ati mai fost aici si in anii trecuti, o sa observati schimbari, precum numarul mai mare de turisti si ceea ce am spus mai sus legat de plimbarile pe Dunare. E un plus mare pentru oras si pentru cei care fac turism. Mai ales ca in anii trecuti te rugai de unul sau altul dintre localnici sa te duca pe Dunare. Sper din suflet sa se mai imbunatateasca si restul serviciilor, care inca lasa de dorit, dar cred ca sunt pe drumul cel bun.

 photo DSC_0133_zpsu6atwpxw.gif

„Prin Delta”

 photo DSC_0134_zpsye972k2e.gif

„Din nou nuferi”

 photo DSC_0142_zpst4vehf6b.gif

„Nuferi mici si stufuri”

Sa vorbim in pic despre mancare. Daca tot am ajuns aici am ales sa mancam in special peste. Felul nostru preferat a fost salaul pane, pentru ca nu avea oase si a fost usor de mancat, mai ales pentru copii. In rest am mai mancat peste marinat, vestitele hamsii, pizza si paste. Mancarea este buna, indiferent unde o mananci, singura exceptie a fost restaurantul acela de pe plaja, dar si acolo daca ai noroc e destul de buna.
Cum spuneam mancarea e buna, indiferent unde o mananci, iar diferenta financiara o face localul. Daca e un pic mai aranjat platesti mai scump, dar mancarea e la fel de buna ca la altul care este mai putin aranjat.

In princiu a fost bine, am reusit sa facem plaja, sa ne balacim in mare si sa ne relaxam. Pana la urma asta cautam in aceasta vacanta si ma bucur ca am ajuns aici…

Comenteaza

comments

Mariposa

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *