Amza,  Blog,  David,  Familia mea,  Photo

Cum sa nu-i iubesti?

Recunosc ca nu m-am amuzat deloc la inceput, chiar mi-a venit sa plang cand i-am vazut ce au facut. Insa cum culeg amintiri pentru ei am luat repede aparatul foto si am inceput sa fac poze. Uitandu-ma la moacele lor imi dau seama cat am uitat sa fiu copil, ca orice nazdravanie de genul e total involuntara si evident amuzanta. Oricat de suparata am fost cand i-am vazut așa, acum sincer rad cu lacrimi si nu pot sa nu impartasesc asta cu voi.

 photo 1_zpsyka1fv0r.gif
Ce ma bucur, e ca nu mi-a trecut prin cap sa le cumpar niste culori care nu ies la spalat. Am luat tempera, ceva potrivit pentru varsta lor. Mi-a fost destul de usor sa curat „nebunia” asta din bucatarie.
 photo 2_zpsh5lwpthi.gif
David e fascinat de pictura. Nu e zi in care mergem la cumparaturi sa nu-mi ceara culori noi si pensule. Tocmai ca sa evit patania de azi, nu prea i-am cumparat. Rar ma incumet sa fac asta, mai ales ca are obiceiul sa fie foarte dezordonat. Insa ma gandesc ca si eu eram asa, probabil, defapt mai mult ca sigur sunt inca dezordonata. Desi stiu exact unde-mi pun lucrurile, am toate sansele sa le gasesc. Sunt ordonata in propia dezordine 😀 .
 photo 3_zps17b0ohkk.gif
Stiu par egoista, probabil am devenit genul acela de parinte comod, insa promit ca o sa incerc sa-l ajut sa-si dezvolte pasiunea asta. Stiu ca ii place asta foarte mult si cum mie mi-a placut mult asta in copilarie, il inteleg perfect.
 photo 4_zpspi6tlxbk.gif
Tin minte ca eu pictam ore intregi. Imi placea la nebunie sa fac asta cand eram mica. Eram fascinata sa amestec culorile si ma intrebam oare ce culori obtin din ele. Mama era bucuroasa sa ma stie pictand, ca astfel o stresam mai putin 😀 😀 😀 . Era suficient sa ma lase cu pensule si foi, apoi sa plece o saptamana, daca evident se putea, ca tot acolo ma gasea. Nu mai aveam nevoie de mancare sau apa. Eu eram cu nasul in culori.
 photo 7_zpsjntsdkh3.gif

Comenteaza

comments